C.C.R. ?

Shelfrespect

De aici

Advertisement

Coabitoactiv

politichie

Dincolo de anglicismul trecut prin filieră romă, şerveţelele, bonus, sunt numai bune de utilizat şi înainte şi după declaraţiile de presă …

Angela, kommst du?

Mutti macht dat schon

(AAA)

Louis Napoleonescu lipsește, (in)explicabil, din imagine …
Lider natural şi, concomitent, singura soluţie (apud ravisanta) și-o fi căutând, febril, aruncând cât colo cipicii, perdeluţa de asalt şi poveştile lui despre chestia aia de referinţă, ni, că am un (nevoit) lapsus, aia la care tot apelează când se simte înghesuit … ăăă … acea “sculă magnifică”,  lungă de 306 sau, mă rog, 302,67 metri …

Elicopterescu

Găsise pe un teren viran un geamantan
Şi-n geamantan un pacheţel
Şi-n pacheţel un pacheţel găsise el
Şi-n pacheţel alt pacheţel
Şi-un pacheţel în pacheţel
Legat cu funde elegante….
Şi-n pacheţel….vreo 40 de diamante..

Acum vorbea la telefon din camera cu jucării
Avea vreo 5 cofetării
Trăgea cu puşca de salon
Fuma numai ţigări de foi
Stătea pe canapele moi
Mânca betel şi ananas
Şi nu-i mai ajungeai la nas….

La o plimbare cât de mică el hopa-n elicopter
Poate că asta ne explică
Schimbarea lui de caracter…

A dus-o aşa un an sau doi
Dar într-o luni sau într-o joi …

Gellu Naum, Apolodor

Uşor cu “leadership-ul” pe scări

Cuvântul zilei de ieri a fost TURLUPINÁDĂ s.f. (Livresc) Glumă nereuşită, proastă. ♦ Calambur nereuşit. [< fr. turlupinade, cf. Turlupin – personaj în vechile farse franceze].
***
Cu toată îngăduinţa şi cipicii ideologici de rigoare, privit de la firul “ierbii gazonului”, mai mult  de o turlupinadă (şi poate nici atât) n-a reuşit “şeeeful statului”, astăzi, la Izvorul Mureşului, cu şi fără ipotetica tentativă spăimoasă de punere la punct (şi virgulă) din partea unei Românii  anesteziate de o coabitare nătângă şi parazitată de o din ce în ce mai  penibilă “clasă” politică …

“Despărţiri care nu despart”

Scria Noica în “Cel ce stă la răzoare” (Cuvânt împreună despre rostirea românească):
< Dracul stă la graniţele fiinţelor şi stă la răscruci, spune înţelepciunea noastră. El vine doar la „răstimpuri”, ai putea adăuga, în răgazurile acelea ale vieţii, tocmai, care hotăresc de rosturile ei. Dar dacă el stă la hotare, la răstimpuri şi la răscruci, înseamnă că stă peste tot. Atunci totul trebuie luat de la început, în înfruntarea diavolului. Sau: ambivalenţa lucrurilor este semnul prezenţei permanente a anti-lucrului şi anti-omului, care sînt de înfruntat şi de înfrînt fără încetare.
Se numeşte diavol despărţirea care desparte. Însă pentru ca lumea să ţină şi să fie bună, ea trebuie să invente ceva mai drăcesc decît diavolul : despărţiri care să nu despartă. Totul este în limitaţie, pe lumea asta. Dar dracul are în lotul său limitaţia ce limitează, zeii şi omul limitaţia ce nu limitează.>

Dracul, spun (şi) francezii, stă ascuns în detalii …
Şi nedumiresc aparent minore dar edificatoare blocaje informaţionale:

* Apariţia dezlănţuită a fostului torţionar Vişinescu pe scena publică a radicalizat, întrucîtva, judecata oamenilor. (Andrei Pleşu)
* Parchetul General a cerut dosarul torţionarului Alexandru Vişinescu în vederea efectuării urmaririi penale (Hotnews)
* Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justţtie a solicitat, joi, Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti dosarul cu denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc împotriva lui Alexandru Vişnescu, fostul comandant al închisorii Râmnicu Sărat.

***
Numai nenea ăla, de se crede şeeef şi, bietul de el,  nu are concediu prevăzut în Constituţie, încălţat când în cipici pe veliere, când în autostrăzi eşuate din elicoptere, de mai poate trage, dând (statul de drept, la gerunziu) – epistemic- ochii peste cap în această dezordine partizano-semantică, (încă) un semnal de alarmă …