La aniversară!

În nebunia (voită, nevoită, doar șeeeful statului dracul știe) mediatică, înșirată între aproape datina legată de Roșia Montană și oferta interzisă cardiacior de a o aspecta pe Iuliana Luciu, deplumată în lenjerie intimă transparentă, am dat peste un lucid, Andrei Cismaru:

“La mulți ani, Calea 13 Septembrie!”

***
Aferim!

Advertisement

Rahat cu perje

Se jeluia Ion Desideriu Sîrbu, dintr-un timp hain, doamnei Maria Graciov, în decembrie 1985: “Scriu diferite articole de ocazie, îmi apar pe jumătate; scriu sare cu piper mi se scoate tot piperul; scriu rahat cu perje, mi se scoate tot rahatul” …

Aceste cuvinte mi le-am amintit,  în alt timp (câinos şi al stenogramelor ca hăhăibilă formă justiţiară supremă) citesc la cei de la Lumea Justiţiei (un admirabil site) că “declaşează un serial de dezvăluiri despre văditul partizanat politic al DNA, care denotă că parchetul anticorupţie nu vrea să cerceteze actele de corupţie din guvernările PDL, sesizate de Guvernul Ponta, indiferent dacă prejudiciile sesizate sunt de ordinul miliardelor de euro“.
Luluţa, parte fundamentală a unei coabitări alambicato-aiuristice,  a reuşit (deocamdată) ceva şi mai şi decât temuta (şi nu prea foarte) cenzură a societăţii socialiste multilateral dezvoltate.
Ignoră, cu îndârjire, tot rahatul portocalofil dar, grijulie, perjele le-a pus la macerat (ferească, Merkel) pentru că vremurile ( licuricilor) uneori “este” schimbătoare …

Uşor cu “leadership-ul” pe scări

Cuvântul zilei de ieri a fost TURLUPINÁDĂ s.f. (Livresc) Glumă nereuşită, proastă. ♦ Calambur nereuşit. [< fr. turlupinade, cf. Turlupin – personaj în vechile farse franceze].
***
Cu toată îngăduinţa şi cipicii ideologici de rigoare, privit de la firul “ierbii gazonului”, mai mult  de o turlupinadă (şi poate nici atât) n-a reuşit “şeeeful statului”, astăzi, la Izvorul Mureşului, cu şi fără ipotetica tentativă spăimoasă de punere la punct (şi virgulă) din partea unei Românii  anesteziate de o coabitare nătângă şi parazitată de o din ce în ce mai  penibilă “clasă” politică …

Dragi tovarăşi …

AL-QAIDA se îndreaptă spre o înfrângere, dar rămâne periculoasă. Trebuie să facem totul pentru a lupta împotriva ameninţărilor …

***
Urmărind să mute atenţia media de pe N.S.A. se practică, pe globaliceşte,  un patriotard discurs, “secsia” luptători neînfricaţi, în fond un umor (mascând, penibil, umorile neocon) politic (şi) american de o deprimantă calitate …

“Câtă minte trebuie să-ţi lipseasCĂ CA să …”

Nerenunţând la năstruşnica năzuinţă întru canonizare şi beatificare ca planetar apărător al (conte)statului de drept,  ţafandescu ţafandache a repornit la scornit, deplângând/spumegând (la ceas aniversar de puci cu bulbuci pus pe-ai curţii butuci) frustrata, ingrata şi pirolatra soartă de a coabita, făr-de pact şi catrafact, cu teribilul ghinion al unei ţări nerecunoscătoare, unui bobor care nu-l merită, başca un continent  ce i-a rămas, din celestă neatenţie, cam strâmt …

Hamleteee …

basescudemis1

eşti caduc!
Ni, aici întrebare hăhăibilă (nu te uita la amărâtul de Tonta, e sub efectul, benefic lui, coabitoactivului): A fost (şi ce dacă?) sau nu a fost (ce dacă şi) cvorum?

Basescu%20(3)

Strategica absență a virgulei

Obama:”Nu scotocim în emailurile cetăţenilor americani sau europeni”

***
Cum toate-s pe dos (şi) în acest subiect, definit de o nesfârșită discuţie (apud Merkel) “foarte lungă”,”foarte completă” și când simţi nevoia să foloseşti, pentru redundantă justificare, tâmpo-lemnoasa sintagmă “statul nostru de drept” se citeşte la firul evidenţei bunului simț: “Nu, scotocim în emailurile cetăţenilor americani sau europeni” …

Şeeef, declanşator şi (co)misionar

Indimenticabilul, ritos, vanitos şi pricinos:”Misiunea mea e sa apăr interesele poporului român până la capăt” …

***
Citind, m-am surprins surâzând sardonic.
Sursa răutăcismului e o mică întrebare total retorică: Dragoş Paul Aligică la această declaraţie va testa în mult lăudata-i ecologie decizională căderea sau voma epistemică?

Ca addendum dar fără urmă de dolendum şi statuendum, aflate în curs de (la alegere că are statul de drept de unde) flexibilizare, compatibilizare, convertibilizare, desensibilizare, disponibilizare, hipersensibilizare, că tot rimează cu referendum, bonus o cumplită “paharografie” a atât de îndepărtatului “până la capăt”: NUNC EST BIBENDUM!

Pe vremea când nu se descoperise coabitoactivul

Nu mai e mult şi se face anul de la ceea ce apărătorii pseudostatului de drept repetă, nu foarte convinşi, că a fost un puci, ceilalţi o imensă ocazie ratată iremediabil, Eba era nemăritată, Udrea încă era şi mai era şi ţinută cu odgoane să nu urce pe scenele unde se plimba, săltăreţ, flacăra democraţiei alături de usturoiul lui Horia Neamţu, madam Motoc încă umbla îmbrăcată relativ normal şi nu se gândea să meargă în cămaşă de noapte la Cotroceni, Gittenstein se juca de-a ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, Luluţa era procuror general, Ioan Rus, incredibil, era ministru de interne, Dan Diaconescu avea post de televiziune şi câte şi mai câte …

Tiranosaurus

Naşul încă nu!

Citisem pe surse.ro o ştire, în eroarea “lăcomiei cumulative”: “Procurorii cer închisoare pentru Băsescu, acuzat de luare de mită” după care a intrat (deşi mult n-aş fi vrut) în funcţiune “selectivitatea astringentă”:”Procurorii cer închisoare pentru finul lui Băsescu, acuzat de luare de mită” …
Cum în dimineaţă aprofundasem, cât de cât, o strategie oblică “Honor thy error as a hidden intention” nu am decât să o aplic, fin (vaporos, da, vaporaş, nu, deja tind să devin aluziv) grosier (grosolan, cenzurat) cum o fi să fie …