“Starea de vomă e o stare sublimă” …

Posted on by

Un strigăt aproape dincolo de exasperare a lui Marius Tucă:  În numele celui-căruia-nu-i-se-spune-numele …
Undeva în corpul editorialului apare un diagnostic: “Câtă bătaie de joc, câte trădări, câtă nedreptate pentru un popor bun, aproape domestic.”
Domestic?
Îndobitocit e termenul cu mult mai potrivit, înlăturând o spoială de realitate temperată de alții pentru a ne o face, la limită, suportabilă …
Gicu Permisivu (de la care am aflat de articol) scrie:” Cât de bine a zis Tucă. Istoria se află in mâinile noastre!!!”
Dar mâinile noastre (detest, deja, inofensiva și retorica interogație) în mâinile (poimâinile) cui se află?

5 thoughts on ““Starea de vomă e o stare sublimă” …”

  1. Infloresc gradinile!
    •*¨)ჱܓ ღ¸.•*´¨`*•.¸ღ¸)ჱܓ ¸.•*¨)ჱܓ (ღ¸.•*´¨`*•. ( `•.¸
    ✿¸.•*¨`*•..¸✿ ✿¸.•*¨`*•..¸✿
    ╬♥═╬╬═♥=╬╬═♥╬╬═♥╬╬═♥=╬╬♥═╬
    ░░░░░░░░░░░░░ ░░░░░░░░░░░░░

  2. “Iată-mă în sfârșit ajuns în pământul făgăduinței; am pus mâna pe pâine și pe cuțit: curaj și răbdare, prefăcătorie și iușchiuzarlâc și ca mâine voi avea și eu case mari și bogății ca ale acestui fanariot.”
    Greselile istoriei s-au repetat astfel ca nu mai exista nici macar starea de voma pt. ca nu mai este ce deserta. A ramas doar sublimul creierului colectiv, sters de orice de identitate.

  3. Pe mine ma ingrijoreaza epitetul folosit de domnul Tuca. As reformula intrebarea. Cine ne-a “domesticit”? Cine este “stapanul”?

Comments are closed.