Cod portocaliu de urgie de resentiment

Domnul Baconschi, pe blogul său de pomină, cel care i-a asigurat o promovare prin revocarea din funcţia de ministru de externe,  fost (mult prea) multe, viitorul uşor incert, dezlănţuito-rezervat, identifică, pe creştineşte, ambetat absolut de mesajele pe care le-a întâlnit pe vastele domniei sale căi interpretative la reuniunea de lansare a candidaților portocalosferei pentru alegerile locale din 10 iunie 2012, împărtăşeşte revelaţiile personale produse de  impunerea unor evidente evidenţe, care formate prin reformarea deformărilor adaptative şi reevaluative: 
– mobilizarea s-a produs, dovadă fiind “sala Polivalentă plină ochi” (mai ceva ca Ambasada României de la Paris nu acum mulţi ani) …
– spiritul de echipă e în plină refacere și va funcţiona corect (Roberta de-abia aşteaptă să cuantifice, cum numai ea ştie, o asemenea emulaţie recondiţionată) …
– toţi cei care au rezistat în partid, după aceste luni marcate de succesive dezertări oportuniste, sunt și cei care vor asigura viitorul PDL (are Anca Boagiu o explicaţie de-o rară adâncime plată, formulată nu cu multă vreme în urmă “Sunt plecări care ascund în spate interese personale”… Ca să vezi!)

Arc peste timp între tată, A.E. Baconsky, aprig combatant al estului, şi fiul, occidentalizat şi închinător la alte zări şi trenduri, se reactivează, adaptate, stihurile catrenului:

Trece-o noapte, trece înc-o zi,/
Se ascute lupta între clase,/
Iar useliştii se arată-a fi/
Elemente tot mai duşmănoase”.

< PDL nu e perfect, din două motive: pe de o parte, a crescut mai ales prin neobișnuita serie de victorii aduse la cheie de Traian Băsescu. Sub crinolina acestor succese politice s-au strecurat tot soiul de nechemaţi, pe care partidul i-a acceptat prea ușor (și care, ca orice paraziţi, pleacă acum spre alte zări). Pe de altă parte, am prins guvernarea pe vârf de criză economică (astfel încât, deși am realizat multe lucruri vitale pentru Romania, ne-am erodat  popularitatea, mai ales sub tirul propagandistic al Antenelor lui Felix).
Sigur că e nevoie de resurse proaspete (a fost de faţă și MRU…) așa cum e nevoie de un contract politic nou între PDL și clasa de mijloc. Deschiderea partidului către personalități atrase de politica dreptei va continua fără doar și poate. Deocamdată, ne concentrăm pe campania de la alegerile locale: test electoral direct, dar și izvor de speranță în fața urgiei de resentiment numite USL.>

Trebuie să ai ceva imaginaţie obedientă să-l vezi pe şeeeful statului vector de succesuri şi furnizor de crinolină iar în  PD minus L altceva decât o cazarmă (de ungureni în devenire, faţă şi profil, videni şi berceni în revenire şi suprema blondă privind, cu jind nedisimulat, la malacoful cu pricina) …

Portocalosfera “moment foarte prezent şi foarte de viitor”

Sodahead.com

Între ghilimele din titlu e finalul ambetat absolut al ravisantei Thatcher of Pleşcoi acum mai anul despre prezenţa Băsescului la Convgres

Portocaleza blondă “de nimini nu depand”

Norocul nostru este că niciun partid nu are un lider de talia lui Traian Băsescu!
Margaret Thatcher of Pleşcoi, în particularul ei aspiraţional şi colivăreasă, în general, udresându-se, stai, ţaţo, să-ţi spui şi să te cruceşti, nu altceva … eram ambetată absolut, boborului (labeunu) … 

Portocaleza maghiară sau consecinţa coincidenţei

Mediafax, sec, de câteva minute: DNA cere începerea urmăririi penale a lui Laszlo Borbely. Ministrul Mediului este acuzat de trafic de influenţă şi fals în declaraţii.

În 15 iulie, anul trecut, scriam tot la deschiderea unui sezon băsescian “de pescuit şi vânătoare” la liderii UDMR:

“Câtă penibilitate şi ipocrizie maghiară doar pentru că s-a îndrăznit atingerea unuia de-al lor. Deodată se schimbă dioptriile, realităţile par ireale, Monica Macovei nu mai este glorioasa vestală a justiţiei, Laura Codruţa e cam câh, prinţipiile sunt violate, radarul pentru trafic de influenţă nu are verificarea metrologică actualizată, erorile sunt regretabile pentru că minoritatea nu vrea altceva decât vrea majoritatea, ridicarea de la masa bogată a guvernării sărace devine o opţiune, bla, bla …
Capacitatea de şantaj şi a unora şi a celorlalţi e înspământătoare iar mizeria ce se întrevede de sub ea e descalificantă.”

Imediat o să înceapă tirul dinspre urbanii politicieni maghiari care vor constata că dacă e democratură, democratură să fie dar să ştim şi noi …
Noua perdea de fum îşi va produce, hăhăit, efectul scontat …

Update:

Cum era de aşteptat au început: “Cred că există o presiune politică. Este o deducţie logică pentru că până acum aceste învinuiri nu au fost făcute publice. Este o încercare de distrugere a imaginii nu numai a ministrului Boberly ci şi a UDMR-ului. Sunt ferm convins de nevinovăţia, cinstea şi corectitudinea domnului ministru. Este un om corect pe care îl cunosc de peste 20 de ani“, a declarat Gyorgy Frunda, la B1 TV.

Care imagine, cea a a unei Uniuni complet devertebrate şi imorale, nefericitule?

Portocaleza iconică: şi frunza, frunza unde-i?

Jurnalul Naţional, Caricatura zilei

Păi se poate o asemenea prezenţă (deloc artistocratică, măcar o semnătură acolo, Paleologu, bufon şi adept al cacariselii) a unei stări ignare (Liiceanu, sătulit and so on) de absenţă pe gentuţa cu pricina,  prilej (prigonit) de mefiere (Tismăneanu, actualmente anticomunist) în devastatorul proces ideatic (Patapievici, bugetar, cercetător privat şi posesor de casete video compromiţătoare) de elenificare (conţinutul decolteului suta de procente natural, sintagmă garantată de Gazeta Cotrocenilor Evenimentul Zilei) “pre” când incrementul (Baconschi, actual fost şi viitor fost actual) idiosincrasiilor (Pleşu, cu metafizicul complet pe dos) se manifestă, chera mu, (Cărtărăscu, emasculat etic) într-o strălucită figuraţie verboasă (Aligică, Dragoş Paul, ţuţăr ideologic) a portocalosferei (Preda, metalurgist şi aprig combatant) monolitice (Macovei, neînfricată vestală şi muza ambasadorului Gitenstein) acompaniată de arpegii (Preda, intelectual) staccato (cuvântul zilei pe www.dex.ro) ?

Am căutat şi o reacţie mai recentă a altui pedelist pur, ardent intelectual public, Sever in full Voinescu Cotoi …
Mai caut!
Ce?

Update:

Doamna Culcer, complementar, cu o mostră de amnezie verbalizată şi prost mascate tribulaţii ale senectuţii:”Nu mai ştiu sigur ce semnifică P si L din iniţialele principalului partid de guvernamânt dar încep să cred că D vine de la degringoladă. Nu ştiu daca P vine de la Prigoană, care a scos în spaţiul public aceasta degringoladă, dar ce se întamplă de o saptamană cu acest partid este de natură sa dea frisoane celor care au crezut că poate reprezenta o alternativă la actuala opoziţie – care nu este ea însăşi o alternativă dezirabilă la actuala putere. Ştiu că sună complicat, dar aşa e la noi, fără alternative”

E simplu, totuşi, în voit complicăcios-plângăciosul dezirabil-indezirabil culcerian: “P” vine (şi) de la (în sfârşit) Pensionară, “L”, până şi portarul din Modrogan ştie că de la Lenuţa iar “D”, aici într-adevăr e o degringoladă conceptuală: D(irecţia Generală a Securităţii Statului), D(acrioree băsesciană), D(eontologie abandonată laş), D(etabuizare portocalofilă), D(iatribe unidirecţionale), D(ictatură lamentabilă), D(uduia şi camarila aferentă) şi câte şi mai câte alte ignorate evidenţe când bizare, când groteşti ale cazărmii de guvernământ …

Portocaleza directivă de la vlădică la opincă

Doamna Raluca Turcan, hărăboară cum vrea a fi cunoscută, cea care mai acum aproape un an, încă sperând să fie în graţii la Convgres, îşi pregătea, fără preget, steagul PDminusL să-l (gheorghe) fluture pe sediul PSD din Kiseleff,  părerind dezlănţuită:

< Cred că la Mihai Răzvan Ungureanu nu ţin nici şantajul, nici sentimentalismele, ci mai degrabă eficienţa şi mintea clară. Să atacăm premierul fără de care nu vom putea să consolidăm ideea trecerii crizei înseamnă că nimeni nu va înţelege nimic şi ne batem singuri cuie în talpă. PDL are o mare problemă că în ultimele săptămâni de zile, s-a îndepărat aproape total de PNL, de stabilizarea economică pe care le câştigase după doi ani de luptă cu criza.
Problema este cum decidem să rezolvăm aceste probleme în interior pentru ca ele să fie rezolvate cu calm în partid, pentru a ne putea focaliza în sfârşit pe campanie. Obiectivul nu este nici să rupem partidul, nici să mai punem batista pe ţambal, ci să găsim o cale de a ne concentra pe campanie şi abia după asta să tragem linie”.
De la preşedintele Emil Boc aşteptăm mai mult un mesaj de mers înainte clar, o direcţie, pentru că cred că de la vlădică la opincă de asta avem cu toţii nevoie – de o direcţie clară de mers înainte. >

Dezideratul, exprimat în portocaleză pură “să consolidăm ideea trecerii crizei” se poate înscrie, lejer, la un concurs de umor negru…

Portocaleza inextricabilă

“Premierul Mihai liniuţă Răzvan Ungureanu, aflat joi la o conferinţă pe teme economice, nu a dorit să spună jurnaliştilor dacă a plecat trântind uşa la ultima reuniune a coaliţiei de guvernare, el începând sa râdă atunci când i s-a adresat aceasta întrebare şi iesind din clădirea în care a fost organizată conferinţa”, relatează, prin preluare, de la Mediafax, Orangenews Hotnews, abţinându-se (şi de mirare nu-i că nu-i) să părerească despre te miri ce axiofobii pudibonde sau implicaţii celeste (mă mir că nu a fost, totuşi, întrebată şi partea vătămată sau nu, respectiv uşa care delimitează coaliţia de guvernare de restul acestei lumi crude, suspicioase şi îndeobşte nerecunoscătoare).

Bietul Hamlet e nu depăşit ci aruncat, cu brutalitate, în desuet! Un nou (prin extrapolare) cargou-cult (excepţional eseu al lui Dan Ungureanu) este pe cale a se produce: a acţionat sau nu a acţionat subit subtilul M.(liniuţă) R.U. ansamblul format dintr-un cadru fix de care se prinde o tăblie mobilă de lemn sau de metal care închide sau deschide această deschizătură (este, oare, vreo cutumă a cuvintelor scurte să fie înzestrate cu definiţii lungi?) ? Dacă da, ba, dacă ba, da plus dihotomiile de rigoare datorate îngrijorării planetare cu privire la semnificaţia teleologică a hăhăielii sastisite din arsenalul la purtător al premierul secund …

Portocaleza sinucigaşă

Un oarecare ‘escu de la Turism, experimentând sportul extrem al fotografierii gloanţelor din faţă:

Agerpres

< Nu prea ai unde să te distrezi pe litoralul României, nu prea ai unde să îţi petreci timpul liber pe care nu doreşti să îl petreci pe plajă. Se pot face multe lucruri fără prea mulţi bani, totul e să fii creativ şi să-i oferi turistului ceea ce îşi doreşte >

Nene Cristian eşti sigur că faci referire la România, fostă land of choice şi actualmente a controversatei frunzuliţe?
Rişti vexaţiuni blonde! Deja Corina de la A.N.A.T. zice că nu eşti scuzabil! În portocaleză înseamnă cel puţin o belea cu-n ridicat potenţial accidentogenic!

 

Portocaleza disper(s)ării

Mediafax, o agenţie de ştiri respectabilă, cu-n conţinut sobru şi mereu atentă la corelarea dintre imagine şi text, este (cu intenţie, din viteză, habar nu am) superbă relatând nu despre reacţia preşedintelui formal al portocalosferei (care reacţie, care preşedinte, care formal ?) ci prin conţinutul elocvent al paginii web:

Unde-i, totuşi, micuţul ce are în posesie dovada irefutabilă a acestei unităţi de monolit portocalofil şi de restul progresuri?

Update:

Cei de la Jurnalul Naţional sunt doar surescitaţi, pe termen scurt, “pe teren lung”…

Portocaleza riscurilor asimetrice

Ilustrativ pentru modalităţile de localizare perfectă (în imperfecţiune), ratificare temporizată a unui tratat ratat şi joc de glezne cu geometrie variabilă (penibil interviu, intempestiv peremptorii participanţii), başca elucubraţii (în cheie peiorativă) eliticide şi tismănene despre axiofobia comunistă şi, pentru echilibru, edulcorate în ceea ce priveşte axiofilia portocalie … 

Hai, progresuri şi închideţi uşile cu grijă!