Despre joi, broșură și pulbere

Nea Stere și nea Mătreață via bunul Rabbi sunt, necondiționat, musafiri de gală pe acest blog:

<Pe la trei ani, cred, dacă eram întrebat ce vreau să mă fac “când o să fiu mare”, răspundeam că joi. Pe urmă, pe măsură ce creşteam, am vrut să mă fac congelator, sifon, hidrocentrală, levier, icre cu ceapă, bilă de biliard şi broşură. Acu’, la bătrâneţe, vreau doar să mă fac pulbere. Zilnic.> Nea Mătreaţă

***
Aș paria că majoritatea pseudoelitei autohtone nu poate produce, fie și îndelung scremut, o asemenea hiperbolă!

De ce e bine să te îmbeți ca o pasăre colibri

Rabbi, rațional, ceea ce e de-a dreptul stângului rectiliniu suspect, despre detergentul Ideal, naziști de stânga și comuniști de dreapta în Să terminăm cu încetatul stopatului opririlor
Finalul e gard în gard cu apoteoza prin citarea unui dialog dintre două personalități de prestigiu:

< O fi bună reforma, om fi toţi de acord că trebuie acoperite găurile din buzunarul statului, dar nu alea din care sug ai noştri.  Vorba lui nea Stere, care întrebat de nea Mătreaţă “şi pacienţii ce face, bre?” răspunde înţelept şi omniscient: “pacienţii moare, dă-i dracu’!” .>

Gălăgioşii englezi ai României tăcute

Rabbi, vecinul lui nea Stere şi nea Mătreaţă, cu o rememorare, mai întâi teribil de amuzantă, apoi dătătoare de gânduri, cum scria George Pruteanu despre istoricul Florin Constantiniu <constatarea lucidă a şubrezeniilor noastre “tradiţionale” româneşti”>

Că tot mi-am amintit

Mi-am amintit o întâmplare de acum câţiva ani. Am să o povestesc, foarte concis. În aeroport. Nu contează unde. Undeva în Schenge, suficient să spun asta. Pe lângă mine se prelinge un cuplu zgomotos peste măsură. Sunt români. Se pizduiesc de mama focului. De la cumpărături s-au luat. Ceva mai încolo un alt cuplu. Aici doar el e vocal. Foarte vocal. Şi-o bagă şi şi-o scoate non-stop.
Trece puţin timp. Ceva mai încolo, în dreptul unei cafenele, cele două cupluri se intersectează. Masculii îşi ciocnesc valijioarele târâte în scârbă după ei. Urmează dialogul ăsta:
– Săuri.
– Mi săuri tu.
– Nău prablăm.
– Nău prablăm.
Apoi îşi văd fiecare de drum.
Doamna cuplului A, către soţ: Ăia nu erau români? Răspunsul vine îndată: Ba da, dă-i în pizda mă-sii. Ceva mai încolo, la fel de lipsit de discreţie, masculul atrage soaţei atenţia: Ăia erau români, jegoşii dracu’.

Asta e tot. Mi-am amintit şi am povestit. Ce e la televizor în seara asta?