Dependenţa de nicotină în majuscul crepuscul

Denken heute

So wird JEDER seine Nikotinsucht los!
Via
Daniel Luecking

***
Ei ca ei (bieţii fumători germani) dar noi (şi mai bieţii fumători din statul de drept în curs de consolidare multilateral ascultată dezvoltată) chiar am întâmpina, bravi, majore dificultăţi (başca grave disonanţe cognitive şi aiuristice limitări epistemice) în condiţiile înăspririi reglementărilor antifumat impuse de Uniunea Sovietică Europeană, desfăcând, ezitant, pachete având imprimate (musai 75% şi fără elemente promoţionale) gămăliile de identitate ale unui Băsescu, Udrea, Ponta, Kövesi, Zgonea, Hăineală, Zegrean, Danileţ, Pora, Diaconescu, Guşă, Blaga, Oprea, Boc şi enumerarea ar continua voios funcţie de partizanatul anevoios a ceea ce consideră fiecare că poate “lua în vedere şi avea în considerare” …

Ende des Wohlfahrtsstaats

Netzfrauen

Cumplitul de dincolo de “omisiunile transnaționale ale popular europenilor” și degenerescența poncifă din “unsere Nachbarn erfahren nun die Wahrheit” …

Neînțelepțirea

< Tatăl meu, când eram copil, încercând el să mă facă să înţeleg cam ce este politica lumii (faţă de soarta unui miner, condamnat să rămână miner, în veci pururea) îmi povestea: “O femeie îşi bate copilul. Copilul plânge. Te duci şi întrebi copilul: de ce plângi? El zice: fiindcă mă bate. Întrebi femeia: de ce-l baţi? Zice: fiindcă plânge…” Politica, îmi spunea tot el, e visul nostru că, odată şi odată, trei puncte de vedere total antagoniste se vor putea întâlni şi convieţui. Dar, din nefericire, cât va fi lumea-lume, cineva va bate, cineva va fi bătut, şi un dobitoc de proletar va tot ridica acel steag pe care în loc de “egalitate” e o seceră şi în loc de “libertate” e un ciocan. Fiindcă nu are alt steag: fiindcă speră, speră cu tot sufletul că steagul s-a mai înţelepţit, a văzut atâtea, practica e mama teoriei, nu? >

Ion Desideriu Sîrbu /  Adio, Europa!

Gut zu wissen!

Via Haisal Islam:
How many Germans need to change a lightbulb? One, he holds the lightbulb, rest of Europe revolves around him”

***
Exceptându-l, totuşi, pe cel ce, neieşind vreodată din solomonia politicii, hăhăie, grobian, că se întoarce …

Das nennt man Demokratie

Hannes

Präsident Basescu soll die RumänInnen bei den Wahlen entscheiden lassen, wer nächster Premierminister werden soll: das nennt man Demokratie.

***
Că tot avea domnul Vlaston greutăți de a identifica zările, altele decât cele legate de Cotroceni …

Mă înclin în faţa evidenţei …

Un excelent interviu publicat de Mihail Neamţu, Daniel Hannan, MEP: „Europa riscă un faliment iminent” pe platforma Contributors.ro …
L-am citit şi recitit …
Şi, cu siguranţă, o să-l rerecitesc!

Mihail Neamţu: Daniel Hannan, ne aflăm în Bruxelles, vă mulţumim că ne-aţi primit aici la Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni. Care este în prezent principala dumneavoastră temere în ce priveşte viitorul Europei? Scrieţi pe blog despre aceste lucruri, vorbiţi oamenilor, deci care este cea mai importantă îngrijorare?
Daniel Hannan: Ne confruntăm cu un faliment iminent. Nu mai este o temere teoretică, ci una practică. Majoritatea oamenilor din cea mai mare parte a Europei asistă la o scădere reală a standardului lor de viaţă. Frica mea este că Uniunea Europeană răspunde la această criză accelerând exact politicile care ne-au adus aici! Avem deci o problemă provocată de o integrare europeană excesivă, incapacitatea de a aplica un set unic de politici monetare unor ţări extrem de diferite cultural şi economic, iar soluţia lor este o mai mare integrare! Dacă Uniunea Monetară n-a fost de-ajuns, ar trebui să avem o Uniune Fiscală, să avem euro-obligaţiuni, să avem un ministru european de finanţe… Avem o problemă cu îndatorarea excesivă, iar soluţia lor este o creştere a datoriei! Asta se cheamă să dai pacientului o doză mai mare din medicamentul care de fapt l-a îmbolnăvit.
MN: Totuşi, unii spun că măsurile de austeritate sunt o încercare de a reduce datoriile. Germania insistă pe această idee… Cum aţi evalua reacţiile recente pe care l-am văzut din partea Franţei, de exemplu… Politicieni precum Fr. Hollande au câştigat pe un discurs împotriva austerităţii?
Daniel Hannan: În mod clar guvernele, ca şi persoanele private, trebuie să trăiască în limitele resurselor pe care le au. Nu poţi cheltui mai mult decât câştigi, indiferent dacă eşti statul francez sau o persoană privată. Nu pentru mult timp. Vine un moment când banii se termină, iar acesta este punctul în care am ajuns acum.
Dar vreau să spun două lucruri: mai întâi că oamenii vor accepta măsurile de austeritate dacă sunt încredinţaţi că există o lumină la capătul tunelului. Dacă sunt încredinţaţi că, după ani de austeritate, vor ieşi din situaţia în care se află. Problema UE este că stinge lumina de la capătul tunelului. Austeritatea se întinde în faţa noastră la infinit, fără a se întrevedea vreo şansă de ieşire prin intermediul preţurilor şi al revenirii pe creştere cu ajutorul exporturilor.
Celălalt lucru pe care vreau să-l spun este acesta: ţările, ca şi persoanele private, trebuie să fie responsabilizate dacă vrem să se comporte responsabil. Dacă tratezi electoratele ca pe nişte copii, dacă le faci complet dependente de subvenţii externe, ele se vor comporta exact ca nişte copii când acele subvenţii vor fi retrase! Se vor bosumfla, vor protesta la retragerea privilegiilor, nu vor sta să se întrebe de unde vin banii. Dar, dacă sunt responsabile pentru propriile afaceri, electoratele se vor comporta responsabil (…).

Europa şi capacităţile ei conivente

Citind revista presei întocmită de cei de la Deutsche Welle e greu şi chiar nerecomandat să rămâi optimist pe termen lung.
Multă dreptate are Teo Negură în “Căţărătorii”: “Toate-s pe dos“!

 

Europa – la capătul puterii, Berlinul în faţa unei noi coaliţii

Nu mai multă, ci mai puţină Europa de acum înainte – este concluzia unui articol de fond publicat pe prima pagină a cotidianului DIE WELT la finele săptămînii. Unul din indiciile care atestă această tendinţă reducţionistă, determinată şi de criza monetară, ar fi, în viziunea editorialistului, tocmai dezbaterile încinse generate de primirea sau nu a noi state în zona Schengen.

Pe viaţă şi pe moarte luptă ţările membre ale zonei monetare euro spre a salva puţinul care a mai rămas şi care fără o terapie intensivă nu se va mai întrema pe deplin niciodată – este imaginea ce conotează criza în paginile revistei CAPITAL, care apare la Sofia.
Iar de la Londra, THE SUNDAY TIMES întrevede Europa intrată într-o fundătură, din care ar putea-o scoate doar ieşirea Greciei din zona monetară Euro, ştiut fiind că Germania, pe drept sau pe nedrept, nu ajută cu plăcere pe cei consideraţi leneşi sau vinovaţi de fraude fiscale.
Grecii însă se consideră victime şi la Atena se fac auzite voci care cred că germanii ar avea de plătit încă substanţiale despăgubiri de război Eladei – aminteşte deja citatul DIE WELT, menţionînd că profeţiile nu pot înlocui prognozele. Enunţul vizează întrunirea miniştrilor de finanţe ai ţărilor membre ale Uniunii, la finele săptămînii, spre a decide asupra unui nou pachet de ajutoare în valoare de 160 de miliarde de euro.
Cum era de aşteptat, nu s-a putut cădea la nici o învoială – relevă PARIS NORMANDIE .
Aşa încît nu mai poate surprinde pe nimeni faptul, semnalat de FRANFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG că, în urma unui sondaj de opinie, 51% din americanii intervievaţi consideră că ţările asiatice au devenit mai importante decît Europa, pe care doar 38% o mai plasează în capul listei. În urmă cu un an situaţia era exact inversă.
Şi indiferent cît de fiabil sau nu este rezultatul investigaţiei demoscopice americane, el nu ne poate fi indiferent, crede ziarul german citat.

Indiferent nu-i poate fi nici coaliţiei guvernamentale germane, conservator-liberale, nici rezultatul scrutinului berlinez în urma căruia fostul primar general, social-democratul Klaus Wowereit, rămîne şi noul primar al capitalei germane. Wowereit stă pe mai departe bine înfipt în şa, chiar dacă a pierdut cîteva sufragii faţă de ediţiile precedente ale alegerilor.
Aşadar, Berlinul va rămîne şi în următorii ani sărac dar sexy, scrie LA REPUBBLICA, citînd cuvintele vechi-noului primar.
Perdanţii scrutinului sunt liberalii care, cu dezastruosul lor scor electoral şi cu populismul lor anti-eruopean, au devenit incomozi şi pentru cancelarul Angela Merkel – opinează de la Barcelona cotidianul LA VANGUARDIA.
Ziarul iberic anticipează consecinţele acestui eşec berlinez: Merkel va trebui să-şi afle un nou partener de coaliţie sau să recurgă la alegeri anticipate. Neputincioasa coaliţie guvernamentală ca şi caracterul imprevizibil al politicii interne germane nu sunt de bun augur nici pentru stabilitatea zonei Euro- se teme ziarul catalan citat.
Cît despre noua ecuaţie berlineză a puterii, ea va fi ori una social-democrat/ecologistă, ori una social-democrată/creştin-democrată, dă de înţeles din nou DIE WELT în ediţia sa de luni.

Incertitudini planează şi asupra noii constelaţii politice a Danemarcei, unde victoria social-democraţilor nu poate trece drept triumf – notează, la Haga, olandezul DE VOLKSKRANT.
Totuşi, după înfrîngerea populiştilor de dreapta care au izolat politic ţara scandinavă, Danemarca îşi regăseşte liniştea consideră ziarul economic german HANDELSBLATT.

Departe de a-şi afla liniştea însă este Orientul Apropiat- estimează, din Danemarca, Berlingske Tidende, analizînd constelaţia creată de revoluţiile arabe în jurul Israelului. Statul evreu se simte pus în încurcătură în timp ce, în mod revoltător, premierul turc Erdogan instrumentalizează condamnabil ura islamiştilor împotriva statului evreu.
Şeful de guvern de la Ankara aduce astfel prejudicii evoluţiei spre democraţie a unei regiuni care are nevoie de multe, dar nici într-un caz de ură. Din acest motiv cotidianul danez recomandă chiar o îngheţare a relaţiilor cu premierul turc.