Reprehensibilul oiştii-n gard!

Ieba

Ce mătuşa portocalei veracităţii caută în titlu cuvântul ÎNCĂ ???
Nu corespunde nici cu sensul modal şi nici cu cel temporal …
Ajustez, întru sintagma zilei!
Cum care? “Se pare”!

Ieba1

Şi tu, impacientule, te iei de decolteul lui Nuţi?

Vigurosul visătoriu din imagine, acum spăimos, chiar escatologic, caz tipic de androgin politic, e (no, hai pe elito-intelectualiceşte) constant deruta(n)t, în nota vagantă-i caracteristică, tropăindu-şi ogoarele transcendenţelor şi părerind doctrinaro-subţirel, reluându-şi expiratele figuri de construcţie calofilă de sorginte portocalofilă gen anacolut empiric cazuist, enumeraţii din Băsescu (deificatul) în Băsescu (obnubilatul), gradaţiile iner(en)te, inversiunile derutante şi atinse de evanescenţă, repetiţiile caduce şi refrenele care l-au dus (şi speră să-l mai ducă) la Strassbourg …

Viaţa (şi) politică de după 1989 e sigur că nu a început şi nu se va termina cu (ador exprimarea aceasta aparţinând lui Thatcher of Pleşcoi) Pardemocratlberal …

O zece întreprindere politică (umorile unui fost decan)

Penibilul de serviciu, cu o lălâie tentativă (umoristică) despre demisii de niciunde,  drama liberalismului (fripturist şi portocalofil, aripa Udrea, Fluture, Stolojan, Feldman), irefutabilele valori individuale  ale foştilor colegi din Uniunea Tineretului Comunist şi  clasificarea funcţie de aplauze …

Inpolitcs.ro

Idiosincrasii “la firul ierbii”

Vladimir Tismăneanu  face ce ştie şi el mai bine, copitează-n centru stânga (nu o să fie de acord Vasile Blaga cu această clasificare dar e problema lui) şi-n dreapta stângii, ferindu-se, ca fostul fervent comunist de reamintirea trecutului său dracul de tămâie, de stânga dreptei definind “pontocraţia” („efortul neo-nomenklaturist, înrădăcinat în ranchiuna nedisimulată şi apetit vorace pentru acapararea tuturor resurselor, materiale si simbolice de a restaura sistemul Iliescu”) şi pe ipocrizie de consecinţă, săriţi, ţăr’şoara, reformele ultimilor ani (de aluzivă  glorie băsesciană), bla, bla, arsenalul vechi şi dat la întors pentru vremurile de-acum, bine, pa, în replică un cutremurător barometru al stării reale  în editorialul lui  Petre Calapodescu, Tăticu’ Anastase, mai tare decât Ponta
Cristian Preda, atât de intelectualul portocalofil, ba exclus, ba inclus, îl cadoriseşte, la rânduleţu-i, într-un interviu, pe tocmai lăsatul din ghearele volodiene actual prim ministru cu apelativul “micul Groza”, lăsându-mă la o margine de surâs amar pentru că înainte de rândurile otrăvite ale fostului decan citeam, îngrijorat dinspre inima poetului Lucian Avramescu, că europarlamentarul cu pricina ar fi numai bun de analizat cu degetul creionului ca o exemplară canalie politică …

Politolog, caut, buimac, ghişee

În 17 octombrie 2011 Ion M.Ioniţă scria Dragă Cristi, mi-e teamă că n-ai înţeles nimic din politică şi deşi nu sunt un fan al fripturistului de pe lângă toţi preşedinţii postdecembrişti ai României mi s-a părut că editorialistul din Adevărul exagerează, cel puţin pentru impresie artistică.

< L-am văzut recent pe Cristian Preda povestind buimăcit cum a încercat să candideze la una dintre funcţiile din partid, şefia unei comisii. A căutat vreo trei săptămâni ghişeul unde să-şi depună candidatura. Nu l-a găsit. A aflat, ulterior, că postul era dedicat unui finanţator al partidului. Dragă Cristi, mi-e teamă că n-ai înţeles nimic din politică. Şi nu eşti singurul. Vorbeşte şi cu ceilalţi colegi „reformişti” din partid. >

Nu-i fac (departe de mine intenţia de-a intra în conflict cu moralistul naţionale şi insectarul derapajelor pleşiene) morală dar cum să înţelegi altfel excesul de penibilitate al unui europarlamentar român (bine trăitor şi din impozitele mele) care caută acum, naiv, derutat şi derutant instanţele partidului pentru a se explica …

Blegule, ai fost 2 ani consilier la unica instanţă a  Pardemocratlberal (cum spune pupila pe care ai îndrăznit, nefericitule, să o trivializezi în intelectualiceşte)!

Îmi cer scuze domnului Ion M.Ioniţă pentru nefondata suspiciune!

Ghişeuleee!

Ion M. Ioniţă scrie în Adevărul despre Cristian Preda, un ţepuit
Finalul articolului e apoteotic:

<L-am văzut recent pe Cristian Preda povestind buimăcit cum a încercat să candideze la una dintre funcţiile din partid, şefia unei comisii. A căutat vreo trei săptămâni ghişeul unde să-şi depună candidatura. Nu l-a găsit. A aflat, ulterior, că postul era dedicat unui finanţator al partidului. Dragă Cristi, mi-e teamă că n-ai înţeles nimic din politică. Şi nu eşti singurul. Vorbeşte şi cu ceilalţi colegi „reformişti” din partid>.

E aici o mare mizerie mascată, admit, elegant.
Domnul Cristian Preda fireşte că ştia şi ştie unde este unicul ghişeu al portocalosferei.
Altfel scris, în stil Tismeneţki (adorabil când pozează, plin de sarcasm pseudoacademic, în rolul de anticomunist şi anti-anti-antianticomunist) ştia şi ştie unde e ghişeul “sacerdotului dogmei” şi “comisar al utopiei”, şeeeful unic chiar dacă-i incontestabil detestabil, obtuz, vehement, insolent, intolerant si incult …
„Dragă Cristi” a înţeles totul din ceea ce ţine de  domeniul politică mioritică. Tocmai de aceea nu e capabil de-o demisie de onoare având, funciarmente, oroare de demisie …

“Găurile din şvaiţer”, aşa bine stăm?

Schengen Agreement Full Schengen EU members No...
Image via Wikipedia

Eurodeputatul olandez Daniël Van der Stoep, ieri, în plenul Parlamentului European:

“România şi Bulgaria sunt state corupte care nu sunt demne să facă parte din spaţiul Schengen. În evaluările Transparency International  România are numai 3,6 încredere şi Bulgaria numai 3,7. Traficul de fiinţe umane întreţinut de bulgari şi de romani a afectat şi Ţările de jos. România şi Bulgaria nu trebuie să adere la Schengen, nici acum, nici niciodată.”

Nu o să devin peste noapte fan Predoiu sau Baconschi dar nici nu pot să nu constatat că olandezii au şi ei europarlamentari compozit gen Eba, Becali, Vadim, Traian Ungureanu şi un pic de Cristian Preda, doar că mă abţin să precizez, nici nu aş avea cum, proporţiile …