Despre îngăduința întrebării

Solomon Marcus, Suntem victime ale unui sistem educaţional bolnav

– Cum au decurs întâlnirile acestea din școli?
– Multe au fost surprinzătoare. De pildă, am avut întâlniri cu copii de clasa a V-a la Liceul german, unde m-au întâmpinat aliniați și, în momentul în care am intrat, au spus toți in cor: „Noi suntem copii cuminți!“. Pentru că eu caut întotdeauna să pornesc dialogul de la ce spun ei, le-am zis: „Am uitat ce este un copil cuminte, vă rog să-mi amintțti“. Am început să culeg de la ei diverse definții ale copilului cuminte și, dintr-o dată, am pus degetul pe rană, pentru că o definiție suna așa: „Un copil cuminte este un copil care nu vorbește neîntrebat“. Aceasta definiție îți arată cat de nociv este sistemul nostru educațional! Unul dintre pariurile mele este să dezvoltam atitudinea interogativă în rândul elevilor, să-i învațăm pe copii să întrebe. Am fost în Finlanda în iunie și mi-a povestit un părinte că, având un copil la gradiniță, educatoarea i-a atras atentia că fiul lui pune prea puține întrebări și că nu e suficient de curios. La noi e situația inversă: se dezvoltă ideea, chiar dacă nu e explicit formulată, conform căreia atitudinea interogativa e un act de indisciplină. Un copil care pune o întrebare mai e tolerat, dar când pune a doua întrebare deja deranjează. Asta e situația la noi și în familie, și în scoală.

19 thoughts on “Despre îngăduința întrebării

  1. Foarte frumos ,,Despre ingaduinta intrebarii”.
    In copilarie la scoala cel mai des auzeam: ,,pune-ti mainile la spate!”

  2. Pentru a rezolva aceasta problema este necesara educatia tuturor educatorilor, atat parinti, cat si profesori.

  3. Parca numai in sistemul de invatamint exista sprinceana(fara ingaduinta) ridicata la intrebarile puse ?

  4. Vorbitul neintrebat presupune, neaparat, intrebare ?
    Si daca sistemul de invatamint din “perioada de trista amintire ” a fost atit de rau,de slab, de prost, cum de a reusit sa scoata atitia oameni extraordinari in toate domeniile ?
    Ceva nu se potriveste…

  5. aveți perfectă dreptate!
    Kitchener, Ontario
    P.S. Am 6 copii născuți în Canada. Pun întrebări pentru întreaga peninsulă balcanică – deci legea compensarii!

  6. Întrebările contează când au și o anumită substanță, și nu doar de dragul de a fi puse. Iar apoi mai trebuie să aibă un răspuns pe înțeles. Altfel totul e o babiloneală.

Comments are closed.