Nu mai e mult şi se face anul de la ceea ce apărătorii pseudostatului de drept repetă, nu foarte convinşi, că a fost un puci, ceilalţi o imensă ocazie ratată iremediabil, Eba era nemăritată, Udrea încă era şi mai era şi ţinută cu odgoane să nu urce pe scenele unde se plimba, săltăreţ, flacăra democraţiei alături de usturoiul lui Horia Neamţu, madam Motoc încă umbla îmbrăcată relativ normal şi nu se gândea să meargă în cămaşă de noapte la Cotroceni, Gittenstein se juca de-a ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, Luluţa era procuror general, Ioan Rus, incredibil, era ministru de interne, Dan Diaconescu avea post de televiziune şi câte şi mai câte …
Şi câte şi mai câte, monşer…
Toate trec ca şi cum nici n-ar fi fost, numai unele personaje din scenariul acesta nu se dau trecute…
Nu se dau şi se şi simt străbute de îndatoriri eroice, posterităţi dubioase şi alţi stâlpi neflexibilizaţi …
Iar din când înn când au plăcerea maximală şi perversă de a organiza conferinţe de presă în timpul cărora plasează fumigene pe sub mesele adversarilor…