Concepte fără definiţii mulţumitoare …

Mă urmăresc, de vreo săptămână, câteva gânduri, în câteva rânduri scrise de psihiatrul Vlad Stroescu în De unde vine fericirea
Astăzi m-am întors la locul crimei lecturii, am recitit şi am selectat începutul “Deşi fericirea este un concept fără o definiție mulțumitoare, intuim cu toţii ce înseamnă şi trăim sub tirania aşteptării ei” şi sfârşitul articolului: “La modul ideal, fericirea e existenţa lucrurilor bune, independent de noi înşine. Marea mă face fericit. Aș vrea să pot fi fericit doar pentru că există Marea, nu doar ducându-mă la malul ei, în vacanţă.”
În penultimul paragraf, o indicaţie: “Una dintre metodele de a ieşi dintr-un cerc vicios e schimbarea de perspectivă” …
Poate nu ieşirea din cerc ci doar înlocuirea unui termen, cel mai chinuitor, adăstarea, mi-a adus un surâs. Începutul era, dintr-o dată,  altul: “… intuim cu toţii ce înseamnă şi AŞTEPTĂM SĂ TRĂIM SUB TIRANIA EI”

Ne menţinem, păreresc şi eu,  cum-necum şi amânând ezitant schimbarea perspectivei, volnici de dependenţa “independenţei de noi înşine” sau poate zăbovim sub, cine să mai ştie ce şi de ce,  samavolnicia definiţiilor fără concepte mulţumitoare …

1 thought on “Concepte fără definiţii mulţumitoare …

  1. Pingback: chiar dacă nu mai e un copil… « Colţu' cu muzică

Comments are closed.