Portocaleza dosariadei (între noi, anticomuniştii)

< Când domnul Andrei Pleşu a defectat exprimandu-şi unele critici la adresa Preşedintelui Traian Băsescu, acesta a ripostat în stilul cunoscut. L-a ameninţat pe Plesu că va spune el ceea ce ştie. Evident, ne-am gândit că dezvaluirile lui Traian Băsescu s-ar fi putut referi la unele momente necunoscute opiniei publice, legate de prestaţia lui Andrei Pleşu la Cotroceni, în calitate de consilier prezidenţial. Dar nu s-a intâmplat aşa.
S-a întamplat altfel. Andrei Plesu a ripostat la rândul lui, e adevărat o singură dată, după care a pus batista pe ţambal. Înfuriat la culme, Preşedintele Traian Băsescu a reacţionat, onorându-şi angajamentul. Într-un mod neobişnuit. Răzbunandu-se nu pe Pleşu, ci pe soţia acestuia. Pe doamna Catrinel Pleşu. În calitate de preşedinte CSAT, el a cerut, din motive de ranchiună personală, desecretizarea dosarului Grupului Pleşu, de la Serviciul de Informaţii Externe. Şi astfel a ieşit la iveală că doamna Catrinel Plesu, de la 19 ani, lucrează pentru Securitate. Problema este că ea a fost convinsă că niciodată dosarul soţilor Plesu şi a grupului din care făceau parte nu va fi desecretizat. De aceea, a semnat în fals că nu a colaborat cu Securitatea, atunci când a primit functia de director ICR. La fel cum şi Andrei Pleşu semnase, tot în fals, că nu a fost membru al Partidului Comunist, când el, în realitate, condusese o organizaţie PCR (…).>
Sursa:Napocanews via Inpolitics

Să te ţii acum apologii apocrife, rememorări apriorice, atavisme abisale, meditaţii atrabilaro-ipohondre, autarhii (ne)voite, bovarisme catalizatore, congruenţe şi conotatii, defetisme şi denotaţi, duplicităţi şi echipolenţe, modaliţăţi inedito-euristice de-a efasa cu fervoare florilegiile devoalate de tiranosaurus şi camarila aferentă, până mai ieri în stare de catharsis ideologico-fripturist, evanescenţe (im)probabile, frivolităţile fulguraţiilor, holismul idiosincrasiziilor, ignarul inavuabil, incrementalul indicibil, inefabilul izomorfismului, izotropul maniheismului, meritocraţia sal(i)vează ontologia, paliative sanologice, subsecvenţe transcendentale, tropisme portocalofile şi vaganţe cu anasâna şi te miri ce alte libertăţi gravitaţionale şi lavaje aproximative …

Advertisement