Darul, între substantiv şi conjuncţie # 9

Prima miercuri fără cuvinte a anului hanului cel încă nou m-a determinat (intens aşteptând-o să apară, ea cea mereu harnică, sub ochii Sibiului, la Frau Carmen) să îngândurez pentru Sara cel dintâi “dar, între substantiv şi conjucţie” …
Sara, un munte de nepregetare, este fata pe care o cred, necondiţionat, că ştie să mulţumească din suflet şi care mă vrăjeşte, cu prisos,  săptămână de săptămână cu înfermecatele ei gânduri răvăşite şi neobosita-i strădanie, la 11 ani, destinate, în principal, Alexandrei Groza 

Mult mai mult decât mult mulţumescu-ţi, Sara!

12 thoughts on “Darul, între substantiv şi conjuncţie # 9

  1. Sara este un copil deosebit si o admir pentru abnegatia si puritatea ei! Inedita si ideea ta! Multumesc pentru ca existati suflete minunate!

  2. Sara este un copil minunat şi o admir din primul moment în care am cunoscut-o! Felicitări pentru gândul bun adresat acestui suflet de poveste, cum îmi place mie să-i spun! 🙂

  3. Ce surpriză! Am intrat, ca de obicei, să mai văd fotografii frumoase… Și uite ce surpriză mi-ați făcut! Mulțumesc pentru cuvintele muuult prea frumoase!… Nu cred că fac nimic ieșit din comun… O iubesc pe noua mea prietenă, Alexandra și îmi doresc să se facă bine… Din păcate, am cunoscut-o datorită bolii ei, prin mama mea… Împreună ne străduim să strângem banii necesari operației… E un copil, ca și mine, ce suferă mult prea timpuriu…
    Mulțumesc pentru aprecieri!
    Îmbrățișări magice! 🙂

    • Îmbrăţişările magice le împart cu toţi cei pe care i-ai cucerit!
      Muuult prea puţine! Cuvintele ce ţi se cuvin!
      Muuuult mai mult decât mult mulţumescu-ţi, Sara!

Comments are closed.