Chibzuinţa unei mărturii în interval de cvintă superioară

Simona Popescu, în Observator Cultural pleacă de la un vers şi scrie despre un om …
Articolul, al cărui început m-a cucerit pe loc, e substanţial dar merită “cetit” pe îndelete …

„Lovitura aceea între umeri şi gât“ este un vers dintr-o poezie a lui Gellu Naum şi conţine o trimitere la una dintre practicile spirituale (de „trezire“) ale zen-ului. Învăţătorul, având un kyosaku (baston de bambus cu un capăt plat), aplică discipolilor adormiţi o lovitură peste umeri, ca să-i trezească.
Cum l-aţi cunoscut pe Gellu Naum?“, mă întreabă acum cîteva luni o doamnă de la un post de televiziune. Şi întrebarea mă ia prin surprindere, ca de obicei, deşi, evident, n-ar trebui.
E nevoie de un răspuns scurt, nu e timp pentru poveşti, pentru detalii. „L-am cunoscut de mai multe ori“, spun, după o mică ezitare …

***
Temeinic şi intens răspuns: “l-am cunoscut de mai multe ori”!