The Simposons way of life
Fără imaginile lui Escu (din Apoteoză şi emfiteoză), pretenţii (nepretenţioase) de îmblânziri antipodice şi riscuri majore (în minoritate) de-a produce tautologii insuperabile (o să revin asupra acestui aspect autarhic economic şi cultural al globalezei) tot Lisa Simpson (dintr-o animaţie ce şi-a depăşit cu mult condiţia) este pe creasta unui genial final de silogism:
0.000000
0.000000
Vultureşti 
Superb! Sunt atât de sugestive imaginile alese de tine încât nu necesită completare. Mulțumim, Doru pentru zâmbetul (re)adus.
Mulţumesc mult!
Pingback: Life in pictures 21 -Primavara – Cris Mary
Ce poate fi mai clar de-atât?!
O demisie de(-un neaşteptat) bun simţ?
Nu prea m-aş baza pe aşa ceva. Ce s-a întâmplat până acum mă cam împiedică să mă gândesc la asta.
Pentru că are naturelul simţitoriu accept, excepţia-i o excepţie, să-i spună şi abdicare dar doar să se producă!
Da…, chestia cu “abidcarea” m-a distrat copios.
Pe mine m-a întristat pentru că mi-a confirmat că domnul în cauză a pierdut, defintiv, contactul cu realitatea!
Păi asta era ştiută mai demult, nu este o noutate.
Dar la cei din proximitatea lui tot aşa este (retoric, fireşte)?