Despre timp şi regimul juridic al nulităţii relative … Posted on 7 February 2012 by Doru Unei contemporane căreia, uneori, îi place să privească, ore în şir, o clepsidră … Imaginea este de la doamna Lucia Muntean. Share this:TwitterFacebookLike this:Like6 bloggers like this post.
Imi aminteste de orele/ceasurile care se scurg, ale lui Dali, ca idee… Oare unde se tot scurg orele? Ei, intrebare… O zi buna sa ai! Reply ↓
Contemporana iti multumeste cu plecaciune.
Şi eu mulţumesc!
Minunată imagine!
Mulţumesc!
Faina idee, dureros de adevarata…
Poate nu e dureroasă, prietene …
Imi aminteste de orele/ceasurile care se scurg, ale lui Dali, ca idee…
Oare unde se tot scurg orele? Ei, intrebare…
O zi buna sa ai!
“Ei, întrebare” mi-a plăcut …
Întrebare cu răspuns încorporat!
Se pare că ceasul cel mai precis e cel care stă. Măcar o dată el arată ora exactă.
Pingback: Invingatorul… « Lunapatrata – Poezie,ganduri,muzica…